Prezentare generală

În componenţa comunei Ţeţchea intră satele:

  • Ţeţchea (reşedinţă de comună),
  • Hotar
  • Subpiatră 
  • Telechiu

Așezare geografică:

Localităţile Ţeţchea şi Telechiu sunt situate în lunca Crişului Repede pe malul stâng al acestuia.

Localităţile Hotar şi Subpiatră se situează mai la sud la baza dealurilor piemontane a Munţilor Pădurea Craiului.

 

RELIEFUL

Comuna Ţeţchea este situată în Depresiunea Oradea-Bratca, în compartimentul Oradea-Borod, de-a lungul luncii Crişului Repede, pe malul stâng al acestuia (localităţile Ţeţchea şi Telechiu) şi pe ultimele coline din extremitatea nordică a dealurilor ce aparţin munţilor Pădurea Craiului (localitaţile Hotar şi Subpiatră).

 

Teritoriul comunei se desfăşoară între 200 şi 450 de metri altitudine. Dealurile Pădurii Craiului, alcătuite din formaţiuni friabile ale sedimentarului de bazin, reprezintă rezultatul unui proces intens de eroziune, desfăşurat asupra unui piemont de acumulare situat la baza munţilor, precum şi asupra unui strat sedimentar neogen, reprezentat de marne, nisipuri şi argile.

 

Forma lor actuală este fie de culmi cu interfluvii larg bombate, fie de suprafeţe care tivesc ca nişte contraforturi spaţiul muntos. Structura geologică a arealului comunei este compusă în deosebi din roci de marnă de origine sedimentară şi calcare. Gradul de seismicitate pentru zona Ţeţchea este E, având Ks=0,12 Sl tc=0,7.

 

CLIMA

Clima Comunei Ţeţchea este temperat continentală, cu influenţe oceanice. Aceasta se situează în etajul climatic al dealurilor de joasă înălţime (200-500m), un climat mai cald, cu ploi moderate.

 

Temperatura medie anuală este de cca. 9˚C, luna iulie având valori medii cele mai ridicate (20˚C) şi luna ianuarie cele mai scăzute (-1,9˚C). În general, verile nu sunt foarte secetoase, iar iernile sunt blânde, motiv pentru care culturile agricole au condiţii favorabile.

 

Precipitaţiile înregistrează valori medii anuale de cca 700 mm/an. Cele mai abundente ploi cad la începutul verii. Marea majoritate a precipitaţiilor cad sub formă de ploaie, iar zăpada din timpul iernii joacă un rol important pentru culturile de toamnă.

Cele mai frecvente vânturi bat dinspre nord şi nord-est.

 

APELE

Apele de suprafaţă ce străbat teritoriul comunei Ţeţchea aparţin bazinului hidrografic al Crişului Repede. Cel mai însemnat dintre acestea este Valea Medeş, afluent de stânga a Crişului Repede, care străbate teritoriul satelor Hotar şi Telechiu având punctul de vărsare în apropierea localităţii Săbolciu.

Alte cursuri de apă ce străbat teritoriul comunei sunt: Pârâul Lupoaia, Valea Rece, Valea Fânaţelor, Valea Tachiti,Valea Ungurilor şi Valea Beltîi.

 

PARTICULARITĂȚI BIO-PEDOGEOGRAFICE

Solurile comunei Ţeţchea sunt relativ variate, ca urmare a condiţiilor fizico-geografice existente. Între solurile zonale se remarcă solurile brune, unele în diferite grade de podzolire şi solurile brune de pădure, iar între cele azonale se remarcă solurile aluviale. Pe terase se dezvoltă solurile podzolice şi pseudo-gleice. În vederea ridicării fertilităţii, se aplică diverse îngrăşăminte, atât naturale, cum ar fi gunoiul de grajd, cât şi chimice (fosfatice şi azotoase).

 

Comuna Ţeţchea dispune în prezent de un fond forestier apreciat la cca. 507 ha, cu predominanţa fagului (Fagus sylvatica), dar şi în amestec cu cvercinee: gorunul (Quercus petraea), gârniţa (Q. frainetto) şi cu foioase, precum: carpenul (Carpenus betulus), frasinul (Fraxinus excelsior), etc.

Pajiştile de pe locul fostelor păduri sunt reprezentate de păiuşuri stepice (Festuca vallesiaca, F. pseudovina, F. sulcata), negara (Stipa) şi altele.

 

De-a lungul văilor se dezvoltă o vegetaţie specifică de luncă cu specii de sălcii (Salix alba, S. fragilia), plopi (Plopulus alba, P. nigra), la care se adaugă şi specii hidrofite: papură (Typha latifolia), pipirig.

 

FAUNA

Speciile faunistice predominante sunt cele specifice silvostepei şi pădurilor de foioase.

Dintre acestea se pot aminti: hârciogul (Critcetus critcetus), popândăul (Citellus citellus), şoarecele de câmp (Microtus arvalis), iepurele (Lepus europeus), lupul (Canis lupus) vulpea (Canis vulpes), căprioara (Capreolul capreolus), mistreţul (Sus scrofa) etc.

 

Dintre păsări, specifice sunt: prepeliţa (Coturnix coturnix), graurul (Sturnus vulgaris), ciocârlia de câmp (Alanda arvensis), fazanul (Phasianus colchicus), potârnichea (Perdix perdix), pupăza (Upupa epops), ciocănitoarea (Dendrocopos medius), etc.

 

Fauna acvatică este formată din următoarele specii: cleanul (Leuciscus cefalus), mreana (Barbus barbus), alţi peşti mărunţi şi numeroase specii de batracieni, etc.

Înapoi